Citatul zilei

RĂCEALA SUFLETEASCĂ

Sfantul Nicodim Aghioritul

Copiii primesc primele "răceli" duhovnicești prin ferestrele deschise ale simțurilor părinților lor. Chiar din leagăn îi copiază pe părinți. De aceea și părinții trebuie să lupte cu râvnă să-și îndepărteze patimile.

Sursa: 

Cuviosul Paisie Aghioritul, Mica filocalie, traducere de Părintele Victor Manolache, Ed. Egumenița, Galați, 2009, p. 28.

MANDRIA SI SMERENIA

Mândria încearcă să-și închipuie o lume și să trăiască în ea. Smerenia primește lumea așa cum a zidit-o Dumnezeu.

Sursa: 

Părintele Sofronie Saharov 1896 - 1993

RUGĂCIUNEA LUI IISUS

Rugăciunea lui Iisus are zeci, sute, mii, milioane de versiuni. Câți oameni pe lume, atâtea rugăciuni și suspinuri. Uite așa... e ca îmbrățișarea. Cauți aici și acolo și peste tot ca să simți perceptibilul. âl vrei viu și proaspăt. Asemenea sunt și relațiile cu un cuvânt. âl privești din toate unghiurile. Dar nu-l poți apuca. Nu-l poți cuprinde niciodată.

Sursa: 

Compozitorul Arvo Pärt, Cântul inimii – puterea cuvântului și a muzicii (AP), traducere de Laura Mărcean & Olga Bers

ÎNFRÂNARE ESTE ȘI LA OCHI

Sfantul Efrem Sirul

Înfrânare este și la ochi: a ține vederea și a nu căuta sau a lua aminte la toate cele veselitoare și la care nu se cuvin.

Sursa: 

Sfântul Efrem Sirul 306 - 373

PUTEREA GRÂULUI

Sfantul Luca al Crimeei

Este cunoscut că grâul, meiul și muștarul găsite în sarcofagele mumiilor egiptene - care au o vechime de 3000 de ani -, dacă nu au fost supuse acțiunilor dăunătoare, în care să fi fost posibile procese fermentative ce le-ar fi putut afecta, pot da roade bune dacă sunt plasate în condiții favorabile de umiditate și căldură. Următoarea experiență a fost realizată de către fizicianul Jean Becquerel (1878-1953) la Paris, în anul 1909. Semințe de grâu, lucernă și muștar alb au fost uscate în vid timp de șase luni la temperatura de 40 grade C și apoi sigilate în eprubete de sticlă vidate. Aceste eprubete au fost expediate la Londra și acolo au fost ținute timp de trei săptămâni în atmosferă umedă, la aproximativ -190 grade C, și apoi încă 77 de ore în hidrogen lichid, la -250 grade. La Paris eprubetele au fost redeschise și semințele au fost puse într-un mediu umed la 28 grade. S-a dovedit că încolțirea s-a desfășurat absolut normal. Nu s-a constatat nici o diferență comparativ cu probele de semințe care fuseseră păstrate în condiții obișnuite. La o temperatură joasă, de -250 grade, orice indiciu asupra unei activități vitale este exclus. Nici chiar cele mai energice reacții chimice nu se pot desfășura la o astfel de temperatură joasă. Din aceste experiențe vedem că este posibilă moartea temporară, dacă acțiunea care împiedică activitatea vitală nu conduce la distrugerea organismului. Dacă este atât de evident că moartea temporară a semințelor și a animalelor nu împiedică renașterea vieții întru acestea, oare nu suntem îndreptățiți să afirmăm că acest fenomen este cu putință în ele prin acțiunea unei puteri necunoscute nouă, energia vitală, care nu e supusă deloc acțiunii agenților distructivi care afectează viața semințelor și a plantelor? Iar o astfel de energie bineînțeles că nu poate fi decât energie duhovnicească - puterea de viață dătătoare a Duhului Sfânt.

Sursa: 

Sfântul Luca al Crimeei, Puterea inimii, traducere de Evdochia șavga, Ed. Sophia, București, 2010, p. 76-77.

OGLINDA PRĂFUITĂ

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi că oglinda prăfuită sau afumată nu-ți arată nimic, oricât ai privi într-însa; însă de vrei să-ți vezi chipul și murdăriile de pe el, atunci trebuie să o ștergi. Asemenea este și conștiința omenească: dacă e pângărită cu multe năravuri păcătoase și cu o viață nelegiuită, omul nu zărește în ea patimile ce s-au lipit de sufletul lui și umblă așa, pângărit din cap până-n picioare, ca un arap, și cade dintr-un păcat în altul fără teamă. Pustiitoare și jalnică este această stare! Un asemenea om nu-și vede spurcăciunea și mârșăvia, însă o va vedea atunci când se vor deschide cărțile spre rușinare înaintea întregii lumi, a ângerilor și a oamenilor, și i se vor pune dinainte păcatele lui, după cum grăiește Dumnezeu: "Mustra-te-voi și voi pune înaintea feței tale păcatele tale" (Psalmul 49, 22). Atunci el se va vedea pe sine ca un arap negru și ca o dihanie înfiorătoare, căci mârșăvia sufletului, ce se ascunde acum înlăuntru, se va da atunci pe față. La fel se va vădi și frumusețea sufletelor celor drepte și ele "vor străluci ca soarele în âmpărăția Tatălui lor" (Matei 13, 43). Atunci sărmanul păcătos va începe să se scârbească de sine însuși, să se urască pe sine, să fugă de sine și va dori să se prefacă în nimic, dar nu va putea, căci în veci nesfârșită va sta asupra lui această sluțenie, spre a-l vădi că și-a petrecut viața pe pământ într-o asemenea mârșăvie. O, de-ar vedea omul urâciunea aceasta, zărind-o de pe acum, neîncetat ar plânge și ar căuta să se izbăvească de ea prin harul lui Hristos; însă, spre nenorocirea sa, orb fiind, nu o vede. Dar când oglinda este curată, atunci le arată deslușit pe toate care se găsesc înaintea ei; vedem în ea atât murdăriile cele mari de pe chipul nostru, cât și pe cele mărunte. Asemenea este și conștiința cea curată: zărește până și cele mai "mici" patimi și omul le spală pe acelea prin pocăință, prin lacrimi și prin credință. Această cugetare te învață să-ți vii întru simțire, să te adâncești în Legea Domnului, care arată și dă în vileag păcatele noastre și să te pocăiești și să-ți curățești conștiința printr-o stăruitoare cercetare de sine, prin pocăință și prin credință și în acest chip să începi o viață nouă, așa încât la ânfricoșata Judecată să nu fie vădite spre aflarea lumii întregi acele păcate ale tale pe care acum, rămânând singur cu tine însuți, nu vrei să le cercetezi, să le cunoști și astfel să le curățești.

Sursa: 

Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, București,

CÂRTIȚELE

Sfantul Ioan din Kronstadt

Poartă-ți de grijă, fii atent la patimile tale, îndeosebi atunci când ești la tine acasă, unde ele ies nestânjenite la vedere, precum cârtițele când se simt neamenințate. Când nu suntem în mediul nostru de acasă, patimile caută de obicei să se ascundă sub o mască mai respectabilă, iar acolo nu mai avem posibilitatea să punem pe fugă aceste cârtițe negre care sapă la temelia integrității noastre sufletești.

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 33.

SLUJIREA FIRII

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi că întreaga zidire tuturor în aceeași măsură le slujește. Soarele, luna și stelele pe toți în același chip îi luminează; văzduhul tuturor deopotrivă le păstrează viața, pământul pe toți la fel îi ține și îi hrănește; apa tuturor la fel le astâmpără setea - tuturor, zic, în aceeași măsură, adică bogatului și săracului, celui vestit și celui neștiut, stăpânului și robului. Din aceasta învățăm că toate bunurile noastre, pe care Dumnezeu ni le-a dat, de asemenea trebuie să ne fie spre folosință nouă și aproapelui nostru deopotrivă. Pâinea noastră, haina noastră, mintea noastră și casele noastre trebuie să ne fie îndeobște, să ne slujească atât nouă, cât și aproapelui nostru.

Sursa: 

Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, București,

NESTATORNICIA BOGĂȚIEI

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi că o floare grabnic se ofilește la arșiță sau la ger sau că fumul și spuma valurilor în scurt răstimp se fac nevăzute. Asemenea și avuția, cinstea și slava lumii acesteia n-apucă bine să se ivească și să se arate, că printr-o năvălire a morții sau a unei furtuni de necazuri, toate dispar de parcă nici n-ar fi fost. Caută spre morminte și vei vedea că după moarte cei bogați și preamăriți cu nimic nu se osebesc de cei săraci și simpli. Toți, ca și pulberea pământului, în țărână s-au întors și țărână s-au făcut. De vreme ce au lepădat lumea, slava i-a părăsit și avuția a plecat de la ei și s-au făcut bogații asemenea cu cerșetorii și cei slăviți - asemenea cu oamenii de rând, ajungând stăpânii să fie deopotrivă cu slugile lor, iar cei înstăriți - deopotrivă cu milogii, astfel încât nu se mai poate ști unde zace stăpânul și unde - sluga lui, ori unde se găsește cel bogat și unde - cel sărac. Această întâmplare și cugetarea asupra ei ne învață să căutăm adevărata bogăție și slavă a sufletului, care nu se vor îndepărta de la noi după ce le vom dobândi și să nu alergăm după plăcerile lumii acesteia, căci ele se pierd asemenea fumului și spumei valurilor și, în loc de părelnica lor veselie, lasă în urma lor o adevărată suferință.

Sursa: 

Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, București,

BINECUVNTARE

Sfantul Ierarh Vasile cel Mare

Dumnezeu, Cel Ce a creat operele Sale mari, dar rânduiește să fie rostite și aceste mici cuvinte ale mele, să vă dea vouă în tot lucrul înțelegerea adevărului Lui, ca să înțelegeți din cele văzute pe Cel nevăzut, iar din frumusețea și măreția zidirilor să vă faceți o idee potrivită de Cel Ce ne-a zidit - "că cele nevăzute de la zidirea lumii se văd, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica Lui putere și Dumnezeire" (Romani 1, 20) - încât și de pe pământ și din văzduh și din cer și din apă și din noapte și din zi și din toate cele văzute să luăm adeverite dovezi despre Binefăcătorul nostru. Nici păcatelor să nu le dăm timp, nici dușmanului să nu-i lăsăm loc în inimile noastre, ca Dumnezeu să locuiască în noi, prin o necontenită aducere-aminte de El, Căruia fie toată slava și închinăciunea, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sursa: 

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, București, 1986, p. 109.

Pagini

Subscribe to Citatul zilei

Comentarii recente