Citatul zilei

MARELE TRUP AL INTREGII OMENIRI

în clipa când lui Siluan i s-a descoperit vecinicia, i s-a impărtășit o neobișnuit de înaltă stare a duhului. El a început să se roage pentru întregul Adam ca însuși pentru sine. Noi toți suntem mici celule ale marelui trup al întregii omeniri. Prin noi trece viața cosmică, ba chiar cea mai presus de cosmos, cea dumnezeiască. Iar noi suntem datori să ne pregătim a înțelege aceasta, căci atunci ne vom face, în parte, asemănători lui Adam înainte de cădere, și vom începe a purta în sine întreaga omenire, întregul Adam, ca pe ceva unitar, zidit de Dumnezeu.

Sursa: 

Părintele Sofronie Saharov 1896 - 1993

VIAȚA NOASTRĂ

Sfantul Ioan din Kronstadt

Viața noastră, ce este ea oare? Arderea unei lumânări. Ajunge să sufle în ea Cel care a aprins-o ca să se stingă. Viața noastră, ce este ea oare? Drumul unui călător; odată ajuns la un anumit soroc, porțile i se deschid, își lasă hainele (trupul) și toiagul de pelerin și intră în casă. Viața noastră, ce este ea oare? ândelungat și sângeros război pentru cucerirea adevăratei patrii și a adevăratei libertăți. La capătul războiului ești fie învingător, fie învins, chemat de pe câmpul de luptă la locul răsplății ca să primești de la Dreptul Judecător fie răsplată și slavă veșnice, fie osândă și rușine veșnice.

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 363.

DE UN MILION DE ORI MAI BINE

Sfantul Ioan din Kronstadt

Există înlăuntrul nostru un ochi duhovnicesc cu care vedem de un milion de ori mai bine decât cu ochii trupului, aceștia fiind doar un instrument al ochiului duhovnicesc, un canal de comunicare prin care sufletul cunoaște obiectele vizibile și reflectează asupra lor. Ce obiecte intră în aria de contemplare a ochiului duhovnicesc? Fenomenele de ordin spiritual. În afara lumii văzute există Dumnezeu ca Duh infinit, Rațiune infinită, care a creat și creează totul în universul material, acesta constituind traducerea în fapt a planurilor și ideilor Sale, și există lumea duhovnicească îngerească, fără număr, care trăiește într-o perpetuă contemplare a Divinității, a faptelor atotputerniciei și înțelepciunii Sale. Ochiul nostru duhovnicesc ține mai mult de Domnul și ca atare, lucrarea lui se numește contemplație, cugetarea de Dumnezeu. Contemplația și cugetarea de Dumnezeu se pot extinde la infinit, după cum Dumnezeu Însuși este infinit; ele au darul de a ne curăți sufletul de păcat, de a-l desăvârși, de a-l apropia tot mai mult de Dumnezeu, Izvorul luminii, rațiunii și existenței noastre. Apoi contemplarea cinurilor îngerești, pe măsură ce avem revelația lui Dumnezeu, firii lor duhovnicești purtătoare de lumină, bunătății lor duhovnicești, iubirii de Dumnezeu, iubirii reciproce și de neamul omenesc, lucrării lor ocrotitoare asupra pământului nostru, a stihiilor pământului, a comunităților umane, asupra locurilor sfinte și în general a oricărui loc și a fiecărui creștin în parte. Ochiul duhovnicesc mai este îndreptat și înlăuntru, asupra omului însuși, și atunci lucrarea lui se numește cercare de sine, autocunoaștere, introspecție, sfântă înviorare sau trezvie, în raport cu raționamentele și dorințele noastre.

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 417.

LUNA

Sfantul Ierarh Vasile cel Mare

Mare este și corpul lunii! După soare este cel mai luminos astru. Dar mărimea lunii nu rămâne văzută totdeauna, că uneori cercul ei este întreg, iar alteori se vede cu lipsuri și împuținată; arată lipsă în cealaltă parte a ei; că o parte a ei se umbrește când crește, iar o altă parte a ei se ascunde când descrește. O pricină nespusă a înțeleptului Creator a făcut ca luna să aibă această felurită schimbare a formelor ei. Sau poate că înțeleptul Creator a vrut să ne dea o pildă vădită de cum este firea noastră omenească. Că nimic din cele omenești nu este statornic; ci unele ies din neființă și merg spre desăvârșire, iar altele, după ce au ajuns la dezvoltarea lor și au crescut la cea mai de sus măsură a lor, iarăși, prin pierderi treptate, se mistuie și se distrug; și împuținându-se, pier. Creatorul, deci, a vrut să ne dea învățături despre cele cu privire la noi prin fazele lunii; iar noi, luând cunoștință de grabnica schimbare a celor omenești, să nu ne îngâmfăm când ne merge bine în viață, nici să ne lăudăm cu puterea, nici să ne mândrim cu bogăția cea nestatornică, ci să disprețuim trupul care suferă schimbări și să ne îngrijim de suflet, de bunul cel nemișcător. Iar dacă te interesează luna, că-și pierde lumina prin scăderile ei treptate, să ți se întristeze mai mult sufletul, care are strânsă în el virtutea, dar din pricina neluării aminte își pierde frumusețea sa și nu rămâne niciodată în aceeași stare sufletească, ci adeseori se schimbă și ajunge altul din pricină că n-are temelie tare. Cu adevărat, așa cum spune Scriptura: "Cel nebun se schimbă ca luna" (Sirah 27, 11).

Sursa: 

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, București, 1986, p. 144-145.

RAȚELE ȘI GȘTELE

Sfantul Ambrozie de la Optina

Mi-a fost dăruit un covor cu rațe minunat reprezentate. Regret că s-a neglijat a se figura pe el și gâște, căci era mult loc pe covor. Un asemenea gând mi-a venit în minte deoarece însușirile și comportamentul rațelor și gâștelor dau o bună imagine a patimilor slavei deșarte și a mândriei. Deși slava deșartă și mândria au aceeași origine și aceleași însușiri, ele diferă prin efectul lor: slava deșartă încearcă să atragă lauda oamenilor, și de aceea ea se pleacă adesea căutând să placă oamenilor, pe când mândria degajă dispreț și lipsă de respect pentru altul, chiar dacă este lacomă de lingușiri. Dacă are un aspect agreabil și seducător, iubitorul de slavă deșartă se va face frumos; el se va făli ca un gâscan, și aceasta cu toate că adesea el nu are decât emfază (exagerare) și stângăcie. Dar dacă omul stăpânit de slavă deșartă nu este nici atrăgător și nici dotat cu alte calități, el va dori să placă altora pentru a-și atrage laudele și ca un rățoi va striga: "Adevărat! Adevărat!" (în rusă: tak! tak!) atunci când în realitate și adevărul adevărat nu este totdeauna astfel (tak). și chiar dacă adesea, în adâncul lui, nu va fi de acord cu ceva, din lașitate el va căuta să pară că este. Cât despre gâscă, dacă ceva nu merge după cum vrea ea, ridică aripile și țipă: "Kaga! Kago!" La fel și omul care este mândru, dacă se bucură de un oarecare credit în cercul său, adesea va ridica vocea, va striga, va discuta, va obiecta, va insista asupra propriei sale păreri. Dar dacă se întâmplă că, într-o asemenea ocazie, acest om bolnav de mândrie nu dispune de nici o influență și de nici un drept, el va începe cu o mânie nestăpânită să-i batjocorească pe ceilalți, ca gâsca ce sâsâie clocindu-și ouăle. și dacă unul ca acesta are posibilitatea de a mușca pe cineva, credeți-mă, îl va mușca! âncepând să scriu această parabolă m-am gândit că ea este folositoare tuturor, deoarece slava deșartă și mândria ne ating pe toți într-un fel sau altul. Ori nimic nu împiedică (întârzie) mai mult mersul duhovnicești ca aceste patimi. Pretutindeni unde este revoltă, dezacord sau ceartă, priviți bine și veți vedea că, în majoritatea cazurilor slava deșartă și mândria sunt cauza. Tocmai de aceea Apostolul Pavel poruncește: "Să nu fim iubitori de mărire deșartă, supărându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții" (Galateni 5, 26). Pizma, ura și gelozia sunt adesea fiice ale mândriei și slavei deșarte. Sfântul Macarie Egipteanul arată înlănțuirea acestor patimi, cum ele se antrenează reciproc și cum una o naște pe cealaltă. El scrie că ura vine de la mânie, mânia de la mândrie și mândria de la iubirea de sine. și Domnul arată limpede în Evanghelie că aceia care fac bine pe acest pământ pentru iubirea de slavă își vor primi plata aici.

Sursa: 

Sfântul Ambrozie de la Optina, Starețul Ambrozie de la Optina, traducere de John B. Dunlop, Ed. Sfintei Mănăstiri Polovragi

ORICINE SE ÎNALȚĂ

Oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.

Sursa: 

Domnul nostru Iisus Hristos

VENIȚI SĂ NE AMINTIM!

Sfantul Teofan Zavoratul

Veniți să ne amintim cum vor lumina Drepții ca soarele și cum se vor arăta păcătoșii asemenea funinginii de pe oală - și, cu frângere de inimă, să râvnim faptele cele bune. Veniți să ne întărim în frica de Dumnezeu, ca să ne învrednicim de bunătățile cele veșnice. Veniți să cădem la Dumnezeu cu inimă înfrântă și smerită, fiindcă El este Bun și Milostiv, și îi mântuiește pe cei ce se pocăiesc. Să ne rugăm Lui, ca să ne aducă în âmpărăția Sa cea negrăit de fericită și nesfârșită.

Sursa: 

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

CULORILE CURCUBEULUI

Lumina albă conține toate culorile. Noi nu le observăm. Numai prisma poate să le descompună și să le facă să apară. Prisma aceasta ar putea fi sufletul ascultătorului.

Sursa: 

Compozitorul Arvo Pärt, Cântul inimii – puterea cuvântului și a muzicii (AP), traducere de Laura Mărcean & Olga Bers

MINCIUNĂ ȘI ADEVĂR

Cu toate că orice mincinos dorește să ascundă adevărul, nu oricine dorește să ascundă adevărul e mincinos. Adeseori adevărul este ascuns nu prin amăgire, ci doar prin tăcere. Așa a făcut și Domnul când a zis: "âncă multe am a vă spune, însă acum nu le puteți purta" (Ioan 16, 12).

Sursa: 

Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia, București, 2011,

HOTARUL VEȘNICIEI

Fiecare dintre noi va fi adus cândva la hotarul dintre timp si veșnicie. Ajungând la acest hotar spiritual, va trebui să ne hotărâm viitorul în lumea ce se află înaintea noastră și să ne hotărâm dacă suntem sau nu împreună cu Hristos, întru asemănarea Lui, sau să ne depărtăm de El. Odată făcută pentru vecie, alegerea - de a ne identifica cu Hristos sau de a âl refuza - prin voința noastră liberă, timpul nu va mai funcționa pentru noi.

Sursa: 

Arhimandritul Sofronie Saharov, Rugăciunea – experiența Vieții Veșnice, traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis,

Pagini

Subscribe to Citatul zilei

Comentarii recente