Citatul zilei

IDEEA FIXĂ

Sfantul Ioan din Kronstadt

Când îl vezi pe câte unul, silit de diavolul, că-și ține inima în prinsoarea vreunui lucru de nimic, având, cum se spune, "une idée fixe", care îl face să sufere, să-ți vorbească de ea până te plictisește, nu-ți ieși din fire, ci cunoscând că aceasta e o boală sufletească ce vine de la diavolul, fii blând și calm, îndreaptă-te către Dumnezeu îndată și citește în liniște, cu credință nezdruncinată, troparul icoanei celei nefăcute de mână: "Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greșelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, Cel ce ai binevoit să Te înalți cu trupul pe Cruce ca să izbăvești făptura Ta de chinurile vrăjmașului; pentru aceasta mulțumire îți aducem Ție, Celui ce cu bucurie ne umpli pe toți, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuiești lumea".

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 124.

JOACA RESPONSABILĂ

Sfantul Ioan din Kronstadt

Viața pe care o trăim acum nu este o glumă, o joacă, deși oamenii o iau drept glumă sau joacă. Se joacă iresponsabil cu timpul care le-a fost dat spre a-și pregăti veșnicia, se joacă cu cuvinte fără rost. Se adună în ospeție, stau și pălăvrăgesc, apoi încep să se joace, într-un fel sau altul. Se adună la teatru, unde totul nu-i decât joacă, distracție; se distrează cei de pe scenă, se distrează și cei ce-i privesc. Unii își petrec timpul folosindu-și calitățile intelectuale, alții slăbiciunile omenești, alții în fapte caritabile sau în a scrie sau vorbi frumos. Se mai pot ocupa cu mâncatul și cu băutul în exces, în loc să mănânce și să bea doar cât le este necesar, se preocupă de îmbrăcăminte, își pierd timpul îngrijindu-se de persoana lor, se distrează pe seama isprăvilor copiilor, în loc să-i educe în credință, evlavie, frică de Dumnezeu. Pentru unii ca aceștia toată viața e o distracție. Vai de cei ce iau viața drept o distracție!

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 323.

TĂRIA LUMINII

Sfantul Ioan din Kronstadt

Așa cum în lumina soarelui putem vedea și aerul, și pământul, și apa, tot ce se află în văzduh și pe pământ, așijderea și în lumina soarelui imaterial putem vedea cu ochiul inimii lumea duhurilor, a îngerilor, a sfinților; pe Maica Domnului, pe patriarhii biblici, prooroci, apostoli, ierarhi, ucenici, cuvioși, toți sfinții; îi vedem cu ochiul inimii (prin credință) întocmai cum vedem cu ochii firești realitățile lumii senzoriale. O inimă simplă și curată poate vedea, de pildă, cu ochiul lăuntric chipul Maicii Domnului ca și cum ar vedea cu ochi trupești oricare alt obiect.

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 418.

UNSE CU MIERE

Sfantul Teofan Zavoratul

Începutul lepădării de Dumnezeu în om este depărtarea lui de smerenie - iar pe cel părăsit de Dumnezeu îl apasă, ca pe Saul, duhul cel viclean. Cursele vrăjmașului sunt unse cu miere; cel ce s-a lăsat atras de dulceața mierii se încurcă în curse și se umple de toată amărăciunea. Iubește smerenia, și niciodată nu vei cădea în cursele diavolului, pentru că, plutind pe aripile ei repezi, vei fi întotdeauna mai presus de aceste curse.

Sursa: 

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

MAMA ȘI COPILUL

O mamă bună își crește copilul în cântec sfânt și rugăciune. Acestea sunt primele daruri pe care o mamă, o femeie creștină, le poate face copilului ei. Cântecul de leagăn și rugăciunea, murmurate ușor, liniștesc și dezvoltă în firea noului născut sentimente nobile și curate. Mama și copilul sunt două ființe care nu pot fi despărțite. Cine nu cinstește pe mamă întristează și rănește adânc pe fiul mamei. Cine iubește pe fiu aduce cea mai mare bucurie mamei. Așa este în viața noastră a tuturor. Așa este și în viața cea dumnezeiască, în viața cea cerească.

Sursa: 

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele Părintelui - un ghid al frumuseții lăuntrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 68-69

FLOAREA OFILITĂ

Sfantul Teofan Zavoratul

Cât de frumoasă este această lume, însă plină de moarte! Ea se aseamănă unei flori care s-a deschis într-o lună de primăvară: înflorește atâta timp cât roua și ploaia o țin în viață; îndată ce vine arșița, floarea se ofilește. Așa și moartea face să pălească obrajii și strică în mormânt mădularele cele minunat întocmite... Dă-ne, Doamne, scăpare și ocrotire în tărâmul unde drepții sălășluiesc.

Sursa: 

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

EROSUL

Iubirea, această iubire, erosul, iubirea trupească, pământească, nu durează mult. Nu durează prea mult. În rare cupluri se păstrează aceeași iubire ca și la început. Până la urmă ea se răcește și trăiește soțul lângă soție din niște obligații sociale. Iubirea a dispărut. Erosul! Aceasta este iubirea pământească, lumească. Oamenii normali se uită la iubirea sufletească. Își iubește omul femeia numai pentru că e femeie și pentru că are nevoie de trupul ei?! Nu! O iubește ca pe o parteneră. O iubește ca pe o prietenă scumpă. După iubirea aceasta trupească despre care am vorbit vine cea sufletească. Aceasta trebuie cultivată. Sigur că la baza ei e tot credința, adică respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Adică după iubirea aceasta care se epuizează, tânărul și tânăra își încheie ciclul de dragoste trupească și devin două personalități care se completează una pe alta.  

Sursa: 

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri în amurg, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 77.

STATORNICIA

Sfantul Teofan Zavoratul

Binecuvântată fie pomenirea Drepților, care au rămas neclintiți! Aceștia nu s-au schimbat, ca luna, ci s-au asemănat soarelui, a cărui lumină este întotdeauna aceeași. Duhul lor nu s-a asemănat șiroaielor de ploaie, care ba sunt îmbelșugate, ba seacă fără de veste. Asupra Drepților s-au abătut valurile ispitelor de tot felul, însă ei n-au slăbit. Nici slava nu i-a făcut îngâmfați, nici ocara nu i-a făcut să se trândăvească. ântotdeauna erau la fel: niciodată nu se pierdea mireasma înaltelor lor virtuți. Bine este cuvântat Cel Bun, Care a izvorât buna mireasmă a faptelor lor din vistieriile Sale! Bine este cuvântat Dreptul Judecător, Care a încununat nevoințele lor!

Sursa: 

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

BELȘUGUL CASEI

Sfantul Teofan Zavoratul

Casa celui ce s-a lenevit în vremea secerișului nu va avea parte de îmbelșugare, și cine este nepăsător acum va rămâne lipsit de mângâierea drepților când va veni ceasul răsplătirii.

Sursa: 

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

ASCULTĂTOR TATĂLUI

Iisus Se face ascultător Tatălui, vindecând propria noastră neascultare (...) și devine pentru noi modelul unei ascultări fără de care nu există mântuire.

Sursa: 

Sfântul Ioan Damaschin 676 - 749

Pagini

Subscribe to Citatul zilei

Continut recent

Comentarii recente