Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință: Page 7din24

PrintPrint

sã facã. Deci, împãratul, poruncind sã pãzeascã în temniþã pe mucenic, s-a sculat de la judecatã. Iar sfîntul, intrînd în temniþã, chema pe Dumnezeu, zicînd: "Minunatã fã, Doamne, mila Ta spre mine, îndrepteazã paºii mei spre mãrturisirea Ta ºi sãvîrºeºte alergarea mea întru credinþa Ta; ca întru toþi sã se preamãreascã numele Tãu cel Preasfînt!" A doua zi iarãºi a ºezut împãratul la judecatã, la un loc mai înalt, în vãzul tuturor. ªi a mers ºi Atanasie vrãjitorul, mîndrindu-se întru a sa înþelepciune, ducînd împãratului ºi tuturor celor ce stãteau de faþã oarecare lucruri fermecate în felurite vase. ªi a zis cãtre împãrat: "Sã se aducã acum aici osînditul acela ºi va vedea toatã lucrarea zeilor noºtri ºi puterea farmecelor mele". ªi luînd un vas a zis: "De voieºti, o, împãrate, ca omul acela fãrã minte sã te asculte întru toate, atunci sã bea bãutura aceasta". Apoi iarãºi alt vas luînd, a zis: "Iar de voieºti împãrãþia ta, sã vezi moartea lui cea amarã, pe aceasta sã o bea". ªi îndatã din porunca împãratului, a fost adus Sfîntul Gheorghe înaintea lui la judecatã. ªi a zis cãtre dînsul, Diocleþian: "Acum se vor strica ºi vor înceta toate vrãjile tale, Gheorghe!" ªi a poruncit cu sila sã-l adape pe el cu bãuturã fermecatã. Iar sfîntul bînd-o fãrã îndoire, stãtea nevãtãmat, bucurîndu-se ºi batjocorind acea înºelãciune idoleascã ºi diavoleascã. Împãratul, înnebunind de mînie, a poruncit, ca ºi cu cealaltã bãuturã plinã de otravã de moarte, sã-l adape cu sila. Iar sfîntul neaºteptînd ca sã-l sileascã, a luat singur vasul de bunãvoie ºi a bãut otrava cea purtãtoare de moarte; dar era fãrã nici o vãtãmare cu ajutorul darului lui Dumnezeu, fiind pãzit de moarte. ªi s-a minunat împãratul cu toatã suita; asemenea ºi vrãjitorul Atanasie stãtea ca ieºit din minþi, minunîndu-se ºi nepricepîndu-se. Apoi, dupã un ceas, a zis împãratul cãtre mucenic: "Pînã cînd, Gheorghe, ne faci a ne mira de faptele tale? Pînã cînd ne amãgeºti ºi nu ne spui adevãrul? Prin ce fel de meºteºugiri vrãjitoreºti nu bagi seamã de muncile ce-þi aducem asupra ta, încît nici de adãparea cea purtãtoare de moarte nu te-ai vãtãmat? Spune-mi cu adevãrat toate, cã voim sã te ascultãm cu blîndeþe". Atunci Fericitul Gheorghe a rãspuns: "Sã nu socoteºti, împãrate, cã noi cu scorniri omeneºti rãbdãm schingiuiri, ci cu chemarea lui Hristos ºi cu puterea Lui; pentru cã, nãdãjduind spre Dînsul, întru nimic socotim toate chinurile, dupã tainica Lui învãþãturã". Zis-a Diocleþian: "Care este tainica învãþãturã a Hristosului Tãu?" Sfîntul Gheorghe a rãspuns: "ªtiind, de mai înainte, cã a voastrã rãutate sporeºte spre mai rãu, a învãþat pe slugile Sale sã nu se teamã de cei ce ucid trupul, cã sufletul nu-l pot ucide, cãci ni se spune cã nici un fir de pãr din capul nostru nu va pieri, iar de veþi bea ceva de moarte nu vã va vãtãma. ªi acum ascultã, o, împãrate; aceasta ne este nouã fãgãduinþa cea nemincinoasã a Lui, pe care în scurt o voi arãta þie: Cel ce crede în Mine, lucrurile pe care Eu le fac ºi acela

Continut recent

sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu

Comentarii recente