Duminica Orbului din naștere - 6 după Paști: Page 3din5

PrintPrint

îi sunt străine viclenia, faţărnicia, şi laşitatea.

Oamenii cu suflet josnic nu sunt deloc aşa. Ei niciodată nu sunt serioşi, mereu sunt agitaţi, permanent îi supăra pe apropiaţii lor, la fiecare pas viclenesc, sunt în stare să-i distrugă pe fraţii lor doar ca să trăiască ei mai bine.     Vom urma întotdeauna exemplul nobil al orbului din naştere, vom respecta orice suflet nobil şi cu repulsie vom trata defăimarea aproapelui, laşitatea, nedreptatea? Iată ce ne învaţă exemplul nobil al orbului din naştere vindecat de Domnul Iisus Hristos! Pericopa evanghelică despre această uimitoare minune se încheie cu câteva cuvinte extrem de profunde şi de importante ale lui Hristos:      ,, Spre judecată am venit în lumea aceasta, pentru ca cei ce nu văd să vada, iar cei ce văd să fie orbi “.       Fariseii care erau de faţă au întrebat indignaţi:   ,, Nu cumva şi noi suntem orbi?

Domnul le-a raspuns:  ,, Dacă aţi fi orbi, nu aţi avea păcat; dar pentru că ziceţi că vedeţi, păcatul rămâne asupra voastră “ (Ioan 9, 39-41). Despre ce fel de orbire vorbeşte aici Domnul Iisus Hristos? Desigur, nu despre orbirea trupească, ci despre cea duhovnicească. El a venit în lumea aceasta spre judecată, ca să îi facă să vadă pe cei care nu văd, iar pe cei care văd să-i orbească.      Ce înseamnă aceasta? Cum nevăzătorii vor deveni văzători, iar cei văzători orbi?      Ce este orbirea duhovnicească?        Este o boală de care suferă majoritatea oamenilor. Sunt orbi cei care nu văd lumina – aceasta orbire este trupească. De orbire duhovnicească suferă cei care nu vor să vadă lumina adevăratî.       Dar unde este această lumină adevărată?   Ne răspunde la această întrebare Sfântul Apostol Ioan Teologul: ,, Lumina cea adevărată, Care luminează pe tot omul care vine în lume. În lume era şi lumea printr-Însul s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar săi ai Săi nu L-au primit “ (Ioan 1, 9-11).

Domnul nostru Iisus Hristos este strălucirea slavei Tatălui, este lumina lină a sfintei slave a Tatălui Ceresc. Sunt orbi cei care, după cuvântul aceluiaşi sfant, nu L-au primit pe El, ci care au refuzat să vadă în Hristos adevărata lumină. Sunt orbi cei care îţi închid ochii la lumina cereştii Evanghelii a lui Hristos. Sunt orbi cei care vor cu mintea lor, cu cunoştinţele lor, să găsească adevărata lumină. Sunt orbi cei care cred că, dacă dispun de cunoaştere ştiinţifică şi de gândirea filosofică, au cunoscut deja adevărata lumină şi nu mai vor să cunoască vreo alta.

Pentru acei iudei şi farisei pe care i-a demascat Domnul Iisus Hristos, singura lumină erau cărţile Vechiului Testament. Ei ştiau doar acea lumină care a strălucit de la marele Proroc Moise, respingeau lumina lui Hristos, Îl prigoneau pe Domnul Iisus, L-au răstignit pe Cruce şi gândeau că au stins această lumină adevărată. Dar lumina străluceşte în întuneric, şi întunericul n-a cuprins-o.  

 Oare cine sunt acei nevăzători pe care Domnul Iisus Hristos, cu venirea Sa, i-a făcut văzători?

Comentarii recente