Cuviosul Alexandru, Intaiul incepator al Manastirii Neadormitilor: Page 14din14

PrintPrint

mai răspuns către cei ce-l întrebau, ci tăcea, căutînd în jos ca un miel fără de glas, către cel ce îl tunde; aşa că judecătorii, mîniindu-se, l-au gonit din faţa lor. Iar cînd în poporul cel răzvrătit, slujitorii satanei voiau să pună mîinile pe dînsul şi să-i facă rău, el, apărîndu-se cu dumnezeiasca acoperire, a trecut prin mijlocul lor şi s-a dus la locaşul său, unde fraţii făceau multe rugăciuni lui Dumnezeu pentru dînsul. Dar după un timp, vrăjmaşul iarăşi s-a înarmat asupra lui şi a ridicat pe nişte eretici, care, nu numai pe el singur, dar şi pe mulţi din fraţii lui, i-au chinuit cu legături, cu temniţe şi cu bătăi. Însă, toate acestea erau cuviosului ca o cunună preaslăvită, iar vrăjmaşului erau spre ruşine.

Trecînd ereticescul vifor, cuviosul a vieţuit celelalte zile ale sale în pace. Deci, plăcînd lui Dumnezeu şi ducînd sufletele multora spre mîntuire, s-a mutat către Domnul la adînci bătrîneţi, nevoindu-se în călugărie 50 de ani. El a fost îngropat cu cinste, iar la mormîntul lui se făceau multe minuni, pentru că la toate neputinţele omeneşti se dădeau tămăduiri, cu rugăciunile Cuviosului Alexandru şi cu darul Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt, se cuvine cinste, slavă, mulţumire şi închinăciune, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pagini

Continut recent

sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu

Comentarii recente