Duminica Hananeencei - 17 după Cincizecime: Page 4din5

PrintPrint

să-i facă cunoscută credinţa ei; ceea ce făcuse cu samarineanca, pentru a arăta că nu se depărteaza de El, deşi o mustră.

Tot aşa şi acum. Hristos nu voia să rămână ascunsă virtutea femeii. Deci n-a spus cuvintele acelea că s-o ocărască, ci că s-o atragă şi să descopere comoara ascunsa în ea.

Tu vezi-mi şi smerenia cananeencii, pe lângă credinţa ei! Hristos i-a numit pe iudei „copii”; cananeanca nu s-a mulţumit cu atâta, ci i-a numit „domni”.

Atât de puţin s-a supărat de laudele aduse altora, că a spus „că şi căţeii mănâncă din firimiturile ce cad de la masa domnilor lor”.

Ai văzut înţelepciunea femeii, că nici n-a îndrăznit să-L contrazică, nici n-au durut-o laudele aduse altora şi nici n-a revoltat-o ocara? Ai vazut ce suflet tare? Hristos îi spune: „Nu este bine”, iar ea răspunde: „Da, Doamne!”

Hristos îi numeşte pe iudei „copii”, iar ea „domni”; Hristos a numit-o căţeluş, iar ea şi-a adăugat şi ce fac căţeluşii. Ai văzut smerenia ei?

Ascultă acum şi lăudăroşenia iudeilor! „Suntem sămânţa lui Avraam şi n-am fost robi nimănui niciodată”; şi: „Din Dumnezeu suntem născuţi”. Cananeanca nu grăieşte aşa, ci se numeşte pe ea însăşi căţeluş, iar pe aceia domni. De aceea a şi ajuns printre fii.

-    Ce face Hristos?

-    Îi răspunde: „O, femeie, mare este credinţa ta!

Aceasta a fost pricina că Hristos a tot amânat-o, că să-i dea prilejul să rostească aceste cuvinte, că să încununeze pe femeie.
„Fie ţie precum voieşti!”

Cu alte cuvinte Hristos îi spune aşa:„Credinţa ta, femeie, poate săvârşi lucruri mai mari decât acestea! Dar fie ţie precum voieşti!”. Cuvintele acestea ale lui Hristos sunt înrudite cu cuvintele acelea prin care a spus: „Să se facă cerul şi s-a făcut”.

„Şi s-a tămăduit fiica ei din ceasul acela”.

Ai văzut că şi cananeanca a contribuit nu puţin la vindecarea fiicei sale? De aceea nici Hristos n-a spus: „Să se vindece fiica ta”! ci: „Mare este credinţa ta! Fie ţie precum voieşti!”, că să afli că aceste cuvinte nu s-au spus la întâmplare, nici nu sunt o linguşeală, ci că mare era puterea credinţei ei. Hristos i-a dat încredinţarea şi proba învederată a spuselor Lui prin desfăşurarea lucrurilor; că fiica ei s-a tămăduit îndată.

Uită-mi-te însă că apostolii au fost biruiţi, n-au reuşit nimic, iar femeia a reuşit! Atât de puternică este rugăciunea stăruitoarei!
Hristos vrea ca pentru nevoile noastre să ne rugăm mai degrabă noi înşine decât alţii pentru noi.
Da, apostolii aveau mare îndrăznire, dar cananeanca a arătat mare stăruinţă. Prin cele făcute, Hristos a justificat faţă de ucenicii Săi pricina amânării şi a arătat că pe bună dreptate n-a îndeplinit rugămintea lor.

Şi plecând Iisus de acolo, a venit lângă Marea Galileii; şi suindu-Se în munte a şezut acolo. Şi au venit la El mulţimi multe,, având cu ei şchiopi, orbi, ciungi, muţi. Şi i-au aruncat pe ei la picioarele Lui; şi i-a vindecat pe ei, încât mulţimile se mirau văzând pe muţi grăind, pe ciungi sănătoşi, pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel” .

Continut recent

sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu

Comentarii recente