MOCIRLA DUHOVNICEASCĂ

PrintPrint
Sfantul Inochentie al Odessei
în primăvara duhovnicească, mulțimea vătămătoare a apelor nu vine așa precum se întâmplă în primăvara firească, ci altfel - nu vine de sus, ci de jos. Căci harul întru tot Sfântului Duh nu poate să reverse daruri cu o bogăție vătămătoare pentru cei ce le primesc; însă cel ce le primește se poate întâmpla să nu știe a se folosi de rourarea duhovnicească. Așa, bunăoară, când omul, în loc ca, asemenea pământului, să absoarbă partea trebuincioasă de apă duhovnicească, iar prisosul să-l treacă altora spre folosul lor sufletesc, el, asemenea locurilor joase și fără șanț de scurgere, absoarbe totul în sine și, nepunând în mișcare duhovniceștile ape primite, se preschimbă într-un fel de mocirlă duhovnicească. Fenomenul acesta se petrece arareori, dar totuși se întâmplă. ânsă, în cea mai mare parte apa multă și de prisos care împiedică rodirea țarinii sufletești vine dintru aceea că omul, adăpându-se prin diferite mijloace bune, dar nefiind slobod de gândurile trupești, uită să iasă din umbra unei închipuite sfințenii la aerul curat și sub cerul deschis în fața lui Dumnezeu și să se pună sub soarele veșnicei iubiri și îndurări care strălucește de pe înălțimile Golgotei.
Sursa: 
Sfântul Inochentie al Odessei, ânțelepciunea dumnezeiască și rosturile naturii, traducere de patriarhul Nicodim Munteanu,

Comentarii recente