Citatul zilei

RAMURA TĂIATĂ

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi o ramură tăiată din pom și uscată, care nu mai trebuiește la nimic decât la ardere. ânțelege de aici că acela care prin trândăvie și prin viața cea rea se va desprinde de Hristos, Care "este vița cea adevărată", nu doar că nu va mai putea aduce nici o roadă, ci se va și usca întocmai ca mlădița cea tăiată; iar astfel de mlădițe "se adună și se aruncă în foc și ard", după cum El ânsuși ne învață (Ioan 15, 1-6). Prin aceasta ești povățuit să te ții strâns de Dânsul prin credință și prin dragoste, să te depărtezi de tot păcatul și să te alipești numai de Hristos, făcându-te asemenea Lui întru smerenie și întru răbdare.

Sursa: 

Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, București,

VASUL ÂNCHIS

Sfantul Tihon din Zadonsk

Vezi că un vas, chiar gol fiind, nu poate primi nimic în sine atâta timp cât nu este deschis. Asemenea și inima omului, chiar de se va izbăvi de deșertăciunea acestei lumi, dar va rămâne ferecată prin cruzime, nepăsare și deznădejde, nu va putea lăsa cuvântul Domnului să intre în ea. De aceea ne grăiește așa Hristos, Cuvântul Ipostatic al lui Dumnezeu: "Iată, Eu stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine" (Apocalipsa 3, 20). Dumnezeiescul și preadulcele Său glas mereu bate la ușile inimilor noastre prin cuvântul Său cel sfânt, însă nu fiecare îl aude, întrucât nu oricine are deschise urechile duhovnicești, despre care El zice: "Cine are urechi de auzit, să audă!" (Matei 13, 9). Trebuie să-și deschidă inima cel ce voiește să primească în ea cuvântul lui Dumnezeu și să rodească din acesta; și precum pământul cel crăpat de uscăciune așteaptă ploaia pentru a face rodul său, asemenea i se cuvine inimii noastre să-și deschidă gura și să însetoșeze de cuvântul Domnului, adică să aibă neostoită năzuință și vrere de a auzi cuvântul lui Dumnezeu, nu dintr-o oarecare altă pricină, ci pentru aceea ca sufletul să dobândească zidirea cea duhovnicească.

Sursa: 

Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, București,

MIREASMA CEA BUNĂ

Sfantul Ioan din Kronstadt

Buna mireasmă care vine din căditul tămâierii ne aduce aminte mereu că sufletele și trupurile noastre - temple nezidite de mână omenească - trebuie să reverse necontenit buna mireasmă a harului Duhului Sfânt și a virtuților: curăția, sfințenia, blândețea, smerenia, nerăutatea, simplitatea, sinceritatea, bună- voința, compasiunea, îngăduința, răbdarea, nefățăr- nicia, iubirea de dreptate, ascultarea, milostivirea.

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Liturghia: Cerul pe pământ, traducere de Boris Buzilă, Ed. Deisis, Sibiu, 1996, p. 124.

SUBȚIRIMEA PÂNZEI DE PĂIANJEN

Sfantul Ioan din Kronstadt

în comparație cu sufletul omului, al creștinului, lumea toată este asemenea unei pânze de păianjen. Nimic nu este statornic în ea, pe nimic nu ne putem sprijini, nu ai pe ce pune bază; totul se rupe, cedează. Nu-ți lega inima de nimic în afară de Dumnezeu, Cel ce a urzit această pânză, care o ține și îi dă viață. De orice și de oricine te vei lega în afară de Dumnezeu îți va otrăvi viața, îți va strâmtora inima. Numai legându-te deplin de El vei dobândi viață.

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 418.

TRUPUL MEU

Sfantul Nicodim Aghioritul

Atunci, când Domnul a predat această Taină ucenicilor Lui, n-a spus sub formă de sfat: Cine vrea să mănânce Trupul Meu și cine vrea să bea Sângele Meu, cum a spus 'Cine vrea să vină după Mine' (Mt. 16,24) și 'Dacă vrei să fii desăvârșit' (Mt. 19, 21), ci a rostit sub formă de poruncă: 'Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu' (Mt. 26, 26-27); cu alte cuvinte: în mod inevitabil trebuie să mâncați Trupul Meu și să beți Sângele Meu. Și iarăși zice: 'Aceasta să faceți întru pomenirea Mea' (Lc. 22, 19), adică: această Taină v-o predau să o săvârșiți nu o dată, sau de două și de trei, ci in fiecare zi spre aducere aminte de Patimile Mele.

Sursa: 

Sfântul Nicodim Aghioritul 1749 - 1809

PĂRINȚI ȘI COPII

Dumnezeu a pregătit o lume în care copiii să se poată simți bine, dar asta depinde de noi, de cei maturi. Depinde de noi cum se simt. Ce facem în familie, în lume, ca acești copii să nu se simtă într-un mediu ostil? "Nu-i întărâtați la mânie pe fiii voștri" (Efeseni 6, 4) însemnează: nu-i decepționați, nu-i smintiți, nu-i tulburați, nu le stricați sufletele prin faptele voastre, prin vorbele voastre, prin gândurile voastre. Stați de vorbă mai mult cu copiii voștri. Priviți-i mai atent. Ascultați suspinul ce-l scot uneori, copiii, și în somn. Fiți mai înțelegători față de ei. Acordați-le mai multă grijă. Căutați să înțelegeți mai adânc viața lor. Priviți mai des și mai profund în ochii lor. Uitați-vă la fața lor, care nu e întotdeauna senină. Coborâți mai adânc în viața lor, în sufletul lor, în inima lor. Să nu vă închipuiți că v-ați făcut datoria dacă le-ați asigurat hrana și haina. Gândiți-vă că fiii voștri nu au numai stomac și trup. Aduceți-vă aminte că fiii voștri au și inimă, și suflet.

Sursa: 

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele Părintelui - un ghid al frumuseții lăuntrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 95.

TITIREZUL

Sfantul Ierarh Vasile cel Mare

"Să răsară pământul" (Facerea 1, 11) - această mică poruncă s-a prefăcut îndată într-o puternică lege a naturii și într-o rațiune măiastră. Porunca aceasta a săvârșit miile și miile de însușiri ale plantelor și ale arborilor mai iute decât un gând de-al nostru. Pământul are în el și acum această poruncă și-l silește, în fiecare anotimp al anului, să dea la iveală puterea pe care o are pentru răsărirea plantelor, semințelor și arborilor. După cum titirezul, după ce a fost fixat în vârf se învârtește în continuare de la cea dintâi poruncă, se continuă în tot timpul care urmează până ce se va ajunge la sfârșitul obștesc al universului. Spre acest sfârșit să ne grăbim și noi toți, plini de rod și fapte bune, ca, fiind sădiți în casa Domnului, să înflorim în curțile Dumnezeului nostru, în Hristos Iisus Domnul nostru, Căruia fie slava și puterea în vecii vecilor. Amin.

Sursa: 

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, București, 1986, p. 130.

FRUMUSEȚEA FLORILOR

Sfantul Ioan din Kronstadt

Cât de minunate și felurite ca formă, culoare și miros sunt nenumăratele flori și, îndeobște, plante din natură și din feluritele clime ale pământului! Nu te poți îndulci destul de înfățișarea și mireasma lor. Dacă plantele sunt atât de minunate, să ne gândim ce bună mireasmă vor răspândi în rai sfinții, drepții lui Dumnezeu din toate tagmele, rangurile și vredniciile! "Dacă pe iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu așa o îmbracă, nu cu mult mai vârtos pe voi, puțin credincioșilor?" (Matei 6, 30) Străduiește-te, omule, să ajungi la frumusețea cea lăuntrică a credinței, a virtuții și nu te lenevi. Ce bună mireasmă răspândesc, mai presus de cea a orișicărei flori, moaștele sfinților! Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui!

Sursa: 

Sfântul Ioan din Kronstadt, Spicul viu – gânduri despre calea mântuitoare, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas,

FIII LUMII

Sfantul Teofan Zavoratul

Lumea a înnebunit în fiii săi. Aceștia păcătuiesc, se tulbură, se înviforează de valurile pe care le stârnesc singuri. Cât de mulți dintre ei se învârt fără să afle tihnă, însă adună doar mărăcini pentru foc! Necredința își deschide gura cu îngâmfare, adevărul e mut și tace. Nelegiuirea vorbește meșteșugit, pe când dreptatea se ascunde. Numai moartea îi face să tacă pe toți cei ce intră în lume. Fericit cel ce și-a săvârșit în aceasta calea fără împotmolire!

Sursa: 

Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

OAMENII CARE ZIDESC FARA DUMNEZEU

Sfantul Nicolae Velimirovici

Priviți, frații mei, și vedeți: singurii oameni care se bucură cu adevărat de viață sunt cei ce au primit această poruncă a lui Hristos și trăiesc potrivit ei. ânsă acei oameni care se căznesc să facă toate lucrurile, să-și asigure toate mijloacele, să ajungă pe toate căile, să-și împlinească toate planurile lor și să-și împlinească toate dorințele fără ajutorul lui Dumnezeu sunt roși de griji. Zidesc, dar o mână nevăzută năruie. Adună, dar un vânt nevăzut risipește. Aleargă, dar un făcător de minuni le lungește tot mai mult drumul și înlătură ținta și țelul lor.

Sursa: 

Sfântul Nicolae Velimirovici 1881 - 1956

Pagini

Subscribe to Citatul zilei

Continut recent

Comentarii recente