Adormirea Maicii Domnului: Page 5din22

iar acoperãmîntul casei se vedea deschis, ºi slava Domnului venea din cer. Atunci, iatã, Hristos, Împãratul slavei, cu arhanghelii ºi cu îngerii, cu toate cereºtile puteri, ºi cu sufletele drepþilor ºi sfinþilor strãmoºi ºi prooroci, au vestit Preasfintei Fecioare Maria mai-nainte, cã Hristos se apropia cãtre Preacurata lui Maicã. Ea, vãzînd venirea de faþã a Fiului Sãu, a strigat cu bucurie cuvintele obiºnuitei sale cîntãri, grãind: Mãreºte suflete al meu pe Domnul ºi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mîntuitorul meu, cã a cãutat spre smerenia roabei sale... Apoi s-a ridicat de pe pat, sîrguindu-se întru întîmpinarea Lui, ºi s-a închinat Domnului ei; iar Iisus Hristos, apropiindu-se, privea spre dînsa cu preaiubiþii Sãi ochi, ºi-i zicea: "Vino cea de aproape a Mea, vino, porumbiþa Mea, vino, mãrgãritarul Meu cel scump, ºi intrã în vistieriile vieþii celei veºnice!" Iar ea, închinîn-du-se, a zis: "Bine este cuvîntat numele slavei Domnului Dumnezeului meu, Cel ce ai voit a mã alege pe mine, Împãrate al slavei, întru Împãrãþia Ta cea fãrã de sfîrºit! Tu ºtii, Doamne, cã din toatã inima Te-am iubit pe Tine ºi am pãzit vistieria cea încredinþatã mie de cãtre Tine, iar acum primeºte în pace sufletul meu, ºi mã acoperã pe mine, ca nici o strîmbãtate sataniceascã sã nu mã întîmpine pe mine!" Atunci Domnul, mîngîind-o pe ea cu cuvinte preadulci, îi zicea sã nu se teamã de puterile satanei, care sînt cãlcate de picioarele ei, ci sã treacã cu îndrãznealã de la pãmînt spre cele cereºti; pentru aceea o chema cu dragoste. Iar ea cu bucurie a rãspuns: Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea. ªi iarãºi a zis cuvîntul ei cel vechi: Fie mie acum dupã cuvîntul tãu! Deci, s-a culcat pe pat ºi, veselindu-se negrãit pentru vederea prealuminatei feþe a Domnului ºi a Fiului sãu Cel preaiubit, din dragostea cea preadulce cãtre Dînsul ºi din bucurie duhovniceascã, preasfîntul sãu suflet l-a dat în mîinile Fiului sãu. Însã nici o durere trupeascã n-a avut, Šci a adormit ca într-un somn dulce. Deci, Acela pe Care ea L-a zãmislit fãrã de stricãciune ºi L-a nãscut fãrã de durere, a luat din trup fãrã durere preacinstitul ei suflet ºi trupului ei cel preacinstit nu i-a dat sã vadã stricãciunea. Atunci îndatã s-a început acea bucurie ºi acea dulce cîntare îngereascã, întru care se auzeau aceste cuvinte, repetîndu-se adeseori de îngeri, adicã cuvintele închinãrii lui Gavriil: Bucurã-te, cea plinã de dar, Domnul este cu tine, binecuvîntatã eºti tu între femei! Astfel a fost petrecut sfîntul ei suflet de mîinile Domnului la toate cereºtile rînduieli cu bucurie. ªi o petreceau pe ea ºi ochii apostolilor, care se învredniciserã a privi la acea preaslãvitã vedenie, precum altãdatã pe Domnul, Care se înãlþa din Muntele Eleonului, L-au petrecut cu ochii ºi erau înspãimîntaþi ca niºte uimiþi. Apoi, venindu-ºi întru sine, s-au închinat Domnului Celui ce a înãlþat la cer sufletul Maicii Sale. Ei cu lacrimi au înconjurat patul, ºi au vãzut preasfînta faþã a Sfintei Maria strãlucind ca soarele, ºi bunãmirosire strãinã ieºea din curatul ei trup, care covîrºea toate aromatele pãmînteºti, ºi pe