Alt Sfant Mucenic Iustin, si cei impreuna cu dansul

În acea vreme cînd păgînii închinători de idoli au pus înainte prin toate ţările şi cetăţile acea poruncă păgînă împotriva binecredincioşilor creştini, ca tot cel ce crede în Hristos să fie silit la jertfa idolească, atunci au fost prinşi Sfinţii Mucenici Iustin, Hariton, Evelpist, Ierax, Peon, Valerian şi o femeie cu numele Harita şi, ducîndu-i în Roma înaintea lui Rustic, eparhul cetăţii, i-au pus la judecată. Deci, eparhul a zis către Iustin: "Supune-te zeilor şi poruncilor împărăteşti, ca să nu fii osîndit la moarte". Sfîntul Iustin i-a răspuns: "Nimeni nu poate să fie osîndit vreodată, dacă va asculta poruncile Mîntuitorului nostru Iisus Hristos".

Eparhul l-a întrebat: "Ce fel de învăţătură ai?" Iar Iustin a răspuns: "M-am sîrguit a învăţa toate învăţăturile dinafară şi, iscusindu-mă în toată filosofia, mai pe urmă, m-am lipit de adevărata învăţătură a creştinilor, deşi aceasta nu este bineplăcută acelora care rătăcesc în socoteala cea nedreaptă". Atunci Rustic a zis: "O, ticălosule, oare iubeşti acele învăţături, care sînt potrivnice socotelii noastre?"

Sfîntul Iustin a răspuns: "Cu adevărat le iubesc şi urmez dogmelor celor drepte ale creştinilor". Eparhul a zis: "Dar ce fel sînt acele dogme?" Iustin a răspuns: "Dogmele cele drepte pe care noi creştinii le păzim cu dreaptă credinţă, sînt acestea: să cunoaştem pe adevăratul Dumnezeu, Făcătorul şi Ziditorul a toate celor văzute şi nevăzute. Să mărturisim pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel vestit mai înainte de prooroci, Care va să vie să judece neamul omenesc. Acela este propovăduitorul mîntuirii, şi învăţătorul celor ce doresc să se povăţuiască la fapte bune. Eu nu pot să spun ceva slăvit de Dumnezeirea cea fără de sfîrşit, fiind om neputincios şi mai mic decît toţi, dar mărturisesc că acest lucru este al proorocilor, de vreme ce ei au vestit cu mulţi ani mai înainte venirea de sus pe pămînt a Acestuia, despre Care am spus că este Fiul lui Dumnezeu".

Eparhul a întrebat: "În ce loc se adună creştinii?" Iustin răspunse: "Fiecare se duce unde poate şi unde voieşte. Ţi se pare oare, că noi creştinii numai la un loc ne adunăm? Nimic să nu socoteşti despre acest lucru, deoarece Dumnezeul creştinilor este pretutindeni şi, fiindcă este nevăzut, umple pămîntul şi cerul. Pretutindeni este închinat de cei credincioşi şi slava Lui se cinsteşte peste tot locul!"

Eparhul zise: "Spune-mi adevărat, în care loc vă strîngeţi şi unde aduni pe ucenicii tăi?" Iustin a răspuns: "Eu am petrecut pînă acum aproape de casa unui oarecare Martin, lîngă baia ce se numeşte Timiotini şi acum a doua oară am venit în cetatea Romei. Deci nu ştiu alt loc afară de cel ce l-am spus şi dacă a voit cineva să vină la mine, eu l-am primit şi l-am împărtăşit de învăţătura cea adevărată". Rustic a zis: "Dar tu eşti creştin?" Iustin a răspuns: "Cu adevărat, sînt creştin". Atunci eparhul a zis lui Hariton: "Au doară şi tu eşti creştin?" Sfîntul Hariton a răspuns: "Ajutîndu-mi Dumnezeu şi eu sînt creştin". După aceasta, Rustic a întrebat pe fericita femeie Harita de urmează şi ea credinţei lui Hristos. Aceea i-a răspuns: "Cu darul