Cuviosul Alexandru, Intaiul incepator al Manastirii Neadormitilor: Page 5din14

PrintPrint

bărbaţii şi femeile care veniseră acolo, se rugau să fi botezaţi.

Sfîntul Alexandru, vrînd să se încredinţeze dacă cu adevărat cred în Hristos, a grăit către dînşii: "Mai întîi se cade cu lucrul a arăta credinţa. Deci, să mergem în cetate şi, de are cineva idoli în casele lor, să-i scoată afară în mijlocul cetăţii şi cu mîinile lor să-i sfărîme în bucăţi; iar după aceea să primească Sfîntul Botez. Atunci îndată cu toţii s-au învoit la aceste cuvinte şi, ducîndu-se acasă, au scos afară din casele lor o mulţime de idoli şi i-au sfărîmat în mijlocul cetăţii; aşa că toată cetatea aceea s-a luminat cu Sfîntul Botez. Iar cuviosul a petrecut cu dînşii cîtva timp, întărindu-i pe ei în sfînta credinţă.

Deci, văzîndu-i pe dînşii atît de bine întăriţi în dreapta credinţă şi dînd mulţumire lui Dumnezeu, a zis către Ravul şi către ceilalţi aceste cuvinte: "Pînă acum v-aţi hrănit cu lapte, însă de acum încolo veţi primi hrană mai vîrtoasă; deci, de voieşte cineva din voi să fie desăvîrşit în viaţa creştină, să asculte cuvintele lui Hristos, Care zice: Nu vă îngrijiţi pentru ziua de mîine, ci căutaţi împărăţia lui Dumnezeu, că Tatăl cel ceresc toate cele de trebuinţă le va da vouă, pentru că El ştie de ce aveţi voi trebuinţă" .

Auzind Ravul aceste cuvinte, a zis: "Nu pot să fiu un creştin desăvîrşit ca acesta; pentru că, de voi vinde toate şi le voi împărţi, apoi cine va hrăni mulţimea casnicilor mei? Cum va putea fără purtare de grijă să se adauge cuiva acestea care sînt de trebuinţă vieţii? De voieşti să mă încredinţezi de aceasta, arată-mi ceva cu fapta, ca măcar o zi să mă hrăneşti pe mine şi toată casa mea, fără să am vreo grijă. Dar ştiu eu că, fiind sărac, nici pentru tine nu ai hrană măcar pentru o zi ca aceasta, atunci cum vei putea să hrăneşti o mulţuime ca aceasta? Ce vei face în pustie, dacă, toate lăsîndu-le, vom merge după tine?"

Sfîntul, avînd mare nădejde spre Dumnezeu, a zis cu îndrăzneală: "Ia-ţi din ostaşii tăi cîţi voieşti. Ia şi din prietenii tăi pe care-i ştii şi să-i duci toată ziua în pustia care o vei şti mai îndepărtată de oameni. Acolo voi fi şi eu cu voi. Dar să nu ia nimeni cu dînşii nici o bucăţică de pîine, nici altceva de ale mîncării; şi, de nu vă va hrăni pe voi Dumnezeu, precum altădată a hrănit pe israiliteni în pustie, apoi nici cuvintele mele să nu le credeţi mai mult!" Deci, Ravul s-a învoit la aceasta şi a doua zi, sculîndu-se de dimineaţă, a luat cu dînsul o mulţime de casnici şi de prieteni şi s-a dus într-o pustie oarecare neumblată, avînd cu dînşii pe Cuviosul Alexandru, a cărui împlinire a cuvintelor lui voiau să o vadă prin fapte. Deci, mergînd toată ziua şi fiind ceasul al unsprezecelea din zi, au stat între doi munţi, neavînd spre dînşii nici o cărare sau urmă. După aceea, Sfîntul Alexandru a început după obiceiul său a săvîrşi cîntarea cea de seară, iar

Continut recent

sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu

Comentarii recente