Ziua este simbolul caracterului trecător al vieții noastre pământești: mai întâi dimineața, apoi vine ziua, în sfârșit, seara, și atunci când cade noaptea, ziua toată s-a scurs. Astfel se scurge viața, mai întâi copilăria, ca prima dimineață, apoi adolescența și maturitatea ca plinul zilei și ceasul amiezii; în sfârșit, bătrânețea, ca seara căzând, dacă ne-o dă Dumnezeu; după care, inevitabil, vine moartea.
Sursa:
Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea întru Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 1995, p. 1
Comentarii recente