FOCUL PĂCATULUI

PrintPrint
Sfantul Ioan din Kronstadt
Păcatul prin sine însuși este foc. De aceea și spunem: careva s-a aprins de mânie, sau de dragoste trupească, sau de invidie. Prin însăși natura sa păcatul implică sugestia de foc. Cum vor simți păcătoșii focul pedepsitor atunci când Dumnezeu îi va părăsi cu totul fiindcă n-au făcut dovadă de căință? Cum va fi acest foc exterior în raport cu persoana păcătoșilor? Fiindcă, neîndoielnic, el va exista. și iezer de foc, și cuptor aprins, și gheenă, și desiș de foc. Toate acestea sunt sigure, reale. Noi însă rămânem nesimțitori, nu ne înspăimântăm, nu ne cutremurăm, ne irosim viața în desfătări, ne-am răcit față de Biserică, de îndatoririle creștinești, nu le mai ținem, am încremenit în păcate. Vai nouă!
Sursa: 
Sfântul Ioan din Kronstadt, Viața mea în Hristos, traducere de Boris Buzilă, Ed. Sophia, București, 2005, p. 360.

Continut recent

sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu

Comentarii recente