LAȚURI ȘI LANȚURI

PrintPrint
Sfantul Teofan Zavoratul
Năravurile cele rele mă înfășoară ca niște lațuri, și eu mă bucur că sunt legat. Mă cufund în adâncul răului, și aceasta mă veselește. Vrăjmașul înnoiește zi de zi legăturile mele, căci vede cât mă bucur de felurimea acestora. Tocmai lucrul acesta este vrednic de plâns și de tânguire, tocmai aici este rușinea și ocara: că sunt legat de propriile mele voi. și mai cumplit este că mă leg singur cu legăturile pe care mi le dă chiar vrăjmașul și omor cu patimile, care pe el îl bucură. știind, totuși, cât sunt de îngrozitoare aceste lanțuri, cu osârdie le ascund de toți privitorii sub o înfățișare frumoasă. La arătare sunt îmbrăcat cu haina cucerniciei, dar sufletul mi-e legat cu gândurile spurcate. înaintea celorlalți sunt evlavios, iar pe dinlăuntru sunt plin de toată netrebnicia. Conștiința mă pârăște pentru aceasta, și aș vrea cumva să scap din lanțurile mele, și zi de zi mă tângui și suspin, dar mă tot încurc în aceleași curse.
Sursa: 
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia

Continut recent

sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu
sebastian.roibu

Comentarii recente