Cine nu se va închina Ție, Care Te îngrijești cu atâta dragoste de noi, oamenii? Tu scoți stelele și pleci vremea spre înserare, ce pune capăt ostenelilor celor ce toată ziua au lucrat până la istovire. Vine seara și-i odihnește pe cei ce s-au ostenit luptându-se cu foamea și cu setea. Vine vremea serii, bucurând lumea și truditorii acesteia. Bine este cuvântată mărirea Ta, care dintru început poartă grijă de noi, oamenii! și oamenilor, și dobitoacelor le dai odihnă la vremea serii.
Sursa:
Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase și rugăciuni, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Ed. Sophia
Comentarii recente