Cred că toată săvârșirea omenească este ca un lego. Totul poate fi susținut de componente mici care au aceeași materie-sursă. Când pătrundem înlăuntrul materiei - piatră, sticlă sau o bucată de lemn - cu un microscop electronic, cu cât mergem mai adânc, mărind de o sută, de o mie, de un milion de ori, cu atât mai interesantă devine imaginea. Vedem peisaje minunate și uimitoare. Dacă mărim și mai mult, mai aproape de adâncimi, apar lucruri de necrezut. Apoi în fața noastră se ivește deodată o imagine comună absolut uniformă. Este imaginea atomului, care este comun tuturor lucrurilor. Nu contează care este materia. Poate fi piatră sau altceva. Suntem la graniță. Aici nu este diferență între arhitectură și muzică.
Sursa:
Compozitorul Arvo Part, Cântul inimii, puterea cuvântului și a muzicii (AP), traducere de Laura Mărcean & Olga Bers
Comentarii recente