Sfântul Ierarh Glicherie Mărturisitorul de la Slătioara: Page 33din33

PrintPrint
Sfantul Ierarh Glicherie
fost zadarnică. Dumnezeu l-a răsplătit din plin şi a binecuvântat ostenelele lui cu 60 de biserici noi şi mănăstiri şi de la 45 de preoţi, s-a ajuns la 150 de preoţi în numai 13 ani de la adormirea sa. Numărul bisericilor a crescut de la 40 la 110. În toţi aceşti ani, s-a arătat la diferite persoane, cerând să anunţe conducerea Bisericii şi să purceadă la deshumarea sa, căci a fost îngropat în biserica Mănăstirii Slătioara.
După o amănunţită cercetare a tuturor informaţiilor primite şi după consultările avute de Sfântul Sinod cu arhiereii din străinătate şi în mod special cu Mitropolitul Kiprian de Oropos şi Fili (Grecia), care-l cunoştea din timpul vieţii, recunoscându-l ca pe un sfânt, s-a început pregătirea pentru deshumarea sfintelor sale moaşte. În primul rând s-a lucrat racla din lemn de stejar, sculptat cu migală de călugării din mănăstire, sub conducerea părintelui Ghelasie. Când toate pregătirile au fost gata, înainte cu trei zile de ziua pomenirii sale, s-a deschis mormântul. S-au găsit osemintele lui, frumos mirositoare şi s-au spălat cu vin, după rânduială, s-au uscat şi s-au uns cu Sfântul şi Marele Mir, pregătite fiind astfel pentru marea zi a canonizării sale, care a fost la data de 15/28 iunie 1999.
Aici se încheie evocarea şirului marilor nevoinţe ale unui desăvârşit luptător pentru curata Ortodoxie, care va rămâne peste veacuri ca un exemplu de dăruire şi jertfelnicie pentru Biserica Ortodoxă străbună.
Dumnezeu, pentru rugăciunile lui, să binecuvinteze şi pe toţi urmaşii săi cu aceeaşi râvnă şi dragoste pentru Biserica strămoşească, ca împreună să moştenim bunătăţile cele cereşti, în Împărăţia cea veşnică a lui Dumnezeu, Căruia se cuvine toată cinstea, slava şi închinăciunea, Amin.

Comentarii recente