Sfântul Ierarh Glicherie Mărturisitorul de la Slătioara: Page 14din33

Mormânt; sâmbăta noaptea, apoi duminica dis-de-dimineaţă în biserica Patriarhiei şi mai târziu la altă biserică.

Din Ierusalim a mers şi la Mănăstirea Sf. Sava, unde a stat o săptămână, amintindu-si printre altele de peisajul şi clima foarte aridă, care făceau ca multe vulpi să vină din valea ce înconjura mănăstirea să primească de la călugări coji de pâine.

De Sf. Paşti, cuviosul Glicherie a slujit la mănăstirea rusească împreună cu episcopul rus Anastasie, cel din urmă chiriarh rus al Arhiepiscopiei Basarabiei, în Chişinău. După aceasta a părăsit Ierusalimul. Dorea să revină în ţară, dar nu-i ajungeau banii de drum. A rugat-o pe o doamnă ce venise la închinare din Bucureşti să-i împrumute suma necesară, pe care urma să i-o restituie în ţară. Doamna însă a spus că nu are destui bani. L-a ajutat atunci arhiereul care fusese duhovnicul lui în Postul Mare, care i-a dat bani hrană şi l-a însoţit până la vapor, în portul Jaffa.

Pe vapor a avut loc un incident în care a fost implicată doamna din Bucureşti, care reclama că i se furase o mare sumă de bani. Cuviosul Glicheiie a spus însă că doamna nu avusese bani Ia Ierusalim. Curând după aceea tot pe vapor, s-au găsit acei bani şi mare a fost ruşinea româncei să recunoască faptul că a avut bani dar n-a vrut să-l ajute pe părintele Glicherie, la mare nevoie.

La Constantinopol au trecut prin alte necazuri, pe care le-au trecut cu ajutorul lui Dumnezeu şi a unor autorităţi sau localnici, care i-au întărit cuviosului Glicherie convingerea că de multe ori, necredincioşii fac faptele legii şi sunt mai buni la suflet decât credincioşii sau cei ce se pretind a fi buni creştini. Pentru că erau în tranzit, toţi călătorii care aveau bilet pentru Constanţa, fără escală, trebuiau să se transfere pe un vapor românesc, fără a intra pe teritorul turcesc. Barcagiul care a fost angajat să facă transfeml era un grec care a vrut să-i înşele, cerând o sumă dublă ca preţ şi în plus ducându-i în vama turcească, unde nu ar fi trebuit să ajungă pentru că ar fi plătit taxe vamale mari. Incidentul s-a rezolvat de către un poliţist turc, care l-a pedepsit pe barcagiul grec şi a înapoiat banii luaţi în plus românilor, facilitându-le totodată obţinerea vizelor de tranzit care le-au permis să viziteze oraşul în timpul care mai rămăsese până la plecarea vaporului românesc.

În oraş, au vizitat marea biserică Sf. Sofia şi alte biserici, cu ajutorul unui arhimandrit de la biserica bulgărească, iar la biserica Sf. Apostoli au fost conduşi de un bătrân turc, care n-a vrut să primească plata, spunând ca un adevărat creştin că doreşte plată cerească şi nu pământească.

Cu vaporul, cuviosul Glicherie a ajuns la Constanţa, apoi cu trenul la Tg. Neamţ şi s-a stabilit pentru o vreme în comuna Rădăşeni, în judeţul Suceava, unde credincioşii doreau să construiască o biserică în care să se slujească pe stil vechi. Era în anul 1931. Biserica a fost terminată şi sfinţită la 8 mai 1932. În acel an 1931, s-au mai construit biserici noi şi la Brusturi(jud.